Libertate la coada vacii
Focul licareste aproape stins, zumzaitul monoton si bland al vitelor care rumega culcate acopera sunetul imperceptibil al prafului care se aseaza odata cu inserarea. In zarea nesfarsita, pampasul este marginit de linia unor munti semeti, Anzii. Langa focul care arunca lumini fugare in noapte, sta un grup de barbati. Au o infatisare ponosit-agresiva, temperata doar de tonul molcom si taraganat al vocilor joase. La masa proaspat incheiata, au mancat acelasi fel de friptura de vita condimentata cu care stramosii lor l-au ospatat pe insusi Charles Darwin. Este un grup de gauchos, cum sunt denumiti oficial, sau “vaqueros”, cum le spun in batjocura argentinienii stabiliti in orase acestor ultimi cavaleri-fermieri care traiesc in bataia vantului din pamapas si dorm direct pe pamantul gol. Fara sa gresim prea mult, acesti oameni cu infatisare saracacioasa si privire crunta sunt printre cei mai liberi oameni din lume. Evident, nu sunt liberi sa mearga in croaziere de lux, sa-si comande masini personalizate sau la joace milioane in Las Vegas. Nu. Asprii calareti crescatori de vite nu au fost prinsi de libertarea inselatoare a banului. Cum, necum, gauchos au reusit sa gaseasca secretul libertatii unice, totale, normale. A libertatii pe care orice spirit cutezator o simte atunci cand este reacceptat de natura. Iar daca mai ai langa tine o adevarata banda de “amigos” stransi in fata acelorasi valori nerostite in gura mare, si gata sa lupte cu cutitul pentru tine, atunci esti unul dintre putinii fericiti ai acestei lumi.
Pampasul – casa calaretilor hoinari
Argentina este inca un taram exotic si aparte, cu misterele si particularitatile sale unice. Aceasta tara care se intinde cat jumatate din Europa este cel mai mare producator de carne de vita din intreaga lume. Tot in aceste locuri a luat nastere poate cel mai provocator, erotic, transpersonal si dificil dans creat vreoadata de om, tango-ul. La extrema cealalta, argentinienii au crescut si dezvoltat una dintre cele mai redutabile rase de caini folosite la vanatoarea de pume si mistreti, dogul argentinian. Totusi, gauchos si-au legat destinul de imensele turme de vite care asigura Argentinei suprematia economica in domeniu. Istoricii argentinieni spun, fara a exagera prea mult, ca economia tarii lor a crescut datorita acestor crescatori de vite care si-au dedicat intreaga viata ratacirii prin salbaticie si ingrijirii animalelor.
Figura legendara a calaretilor din pampas a aparut, de fapt, odata cu primii cai adusi de colonizatorii spanioli ai Argentinei de astazi, undeva in preajma anilor 1600. Termenul de gauchos este un echivalent fortat al celui de cowboy din S.U.A. In restul Americii de Sud, crescatorii de vite sunt denumiti llaneros. Cu toate acestea, gauchos din Argentina, Uruguay si sudul Braziliei sunt un pic diferiti fata de llaneros. Lingvistii sunt de parere ca denumirea de gauchos nu este altceva decat coruperea cuvantului cauchu, cuvant prin care amerindienii din triburile Mapuche desemnau hoinarii si pribegii, iar primii gauchos erau calaretii nomazi care cutreierau pampasul din Argentina.
Pampasul este un ecosistem unic pe planeta. Campurile ierboase acopera o suprafata de peste 1 milion de kilometri patrati. Acest ocean de iarba este marginit in sud de Patagonia si in nord de Amazonia. Milioane de vite cutreiera in lung si in lat pampasul in cautarea pasunilor proaspete. Prin natura muncii lor zilnice, gauchos trebuie sa fie duri, necrutatori si cu ochii in patru. Turmele sunt deseori atacate de hotii de vite, pume si jaguari, uneori chiar si de mistretii adusi aici, in urma cu secole, de colonistii europeni.
Viata unor duri
Majoritatea calaretilor din pampas sunt creoli cu stramosi spanioli sau metisi intre spanioli si amerindienii locali. Reputatia lor de duri adevarati a fost pe nedrept umbrita de mitul modern al cowboy-ului american. Cercetarile si realitatea confirma ca gauchos sunt adevaratii vacari liberi care traiesc la maxim sentimentul indescriptibil al crescatorului de animale care nu da socoteala autoritatilor si isi face dreptate cu mana lui. Aceste aspecte sunt subliniate de nenumarate marturii ale celor care i-au cunoscut sau studiat. Gauchos au o reputatie de oameni puternici, duri, onesti, tacuti. Toata aceasta infatisare se schimba total atunci cand un gaucho este provocat sau jignit. Oamenii campurilor libere tin mult la onoare, iar aici ofensele se spala in sangele scurs de pe lama cutitului. In ciuda temperamentului bataios, gauchos sunt foarte inclinati spre melancolie, multi dintre ei fiind pasionati cantareti la chitara, unii scriind chiar versuri inspirate de spatiile vaste si apusurile de soare.
Cea mai mare comoara a unui gaucho este calul sau. Cel mai adesea de rasa incerta, acesti cai de pampas compenseaza prin rezistenta si docilitate. In timpul numeroaselor razboaie din secolul al XIX-lea desfasurate intre diversele factiuni rivale din America de Sud, cavaleriile ambelor parti combatante erau alcatuite aproape in exclusivitate din gauchos. In Argentina, mai multe corpuri de armata compuse din gauchos, precum cel comandat de Martin Miguel de Guemes, au reusit stoparea si alungarea armatelor spaniole care doreau infrangerea miscarilor nationaliste ce urmareau independenta proasperelor state sud-americane.Relatia dintre cal si gaucho este unica, putine popoare acordand cailor atata respect, admiratie si dragoste precum calaretii din Argentina. Ilustrata prin proverbe precum “O femeie mai gasesti, dar un cal bun, mai rar”, pasiunea pentru cai este explicabila in acest teritoriu imens, unde calul reprezinta singurul mijloc prin care pot fi conduse si controlate imensele turme de vite. Un gauchos isi petrece peste 70 % din activitatile sale zilnice asezat in saua calului. Chiar si in secolul XXI, experienta a demonstrat ca masinile de teren nu sunt atat de potrivite precum caii in meseria dificila de vacar pe campiile din Argentina.
Dieta lor zilnica se compune aproape exclusiv din carne de vita, iar modul in care organismul unui gaucho reuseste sa sintetizeze cantitati imense de carne fara a se imbolnavi reprezinta inca un mister. In aceasta cultura macho prin definitie, obiceiurile interzic unui barbat adevarat sa manance carnea sub alta forma decat la frigare. Altfel ar fi considerat un fatalau sau, mai grav, un barbat de la oras, categorie fata de care gauchos manifesta cel mai mare dispret. Gauchos au dat bucatariei internationale, renumitul Asado, sau friptura de vita preparata in sange. Compusa din carne de vita amestecata cu ierburi aromatice locale si condimente, Asado nu poate fi preparat decat in pampas de catre un gaucho care cunoaste la perfectie proportiile ingredientelor folosite pentru a condimenta carnea. Pentru a-si pastra puterile si mintea limpede, gauchos sunt cei mai mari consumatori din intreaga lume ai renumitului ceai de yerba mate, o planta bogata in cofeina si nutrienti. Cunoscatorii spun ca yerba mate are mai multe virtuti decat cafeaua, fara a avea insa efectele adverse ascunse in boabele de cafea.
Cutitari si eroi nationali
Infatisarea unor gauchos este extrem de pitoreasca, mult diferita de cea a cowboy-lor. Imbracamintea lor aduce mai degraba cu cea a unor pirati condamnati sa navigheze prin campiile nesfarsite. Orice gauchos are un poncho cu rol multiplu de patura sau sac de dormit. Sunt imbracati cu niste pantaloni tipici, largi pana la genunchi denumiti bombachos. Pentru a-si mentine spatele drept in timpul calaritului, isi infasoara mijlocul intr-un tirador sau centura. Orice gauchos poarta in permanenta cutitul lui traditional denumit facon. Acesta este o lama redutabila situata undeva intre cutit si macheta. Facon-ul poate lasa rani grave daca este manuita de un cunoscator, iar daca primul lucru invatat de un gaucho este calaritul, al doilea este, cu siguranta, manuirea cutitului facon. Daca le stapaneste pe amandoua, trece drept barbat adevarat in ochii tuturor camarazilor sai de peregrinari. In mod traditional, facon-ul este purtat intotdeauna la centura, insa in partea din spate, pentru a-i lasa calaretului cat mai mult spatiu de manevra atunci cand calareste in galop, arunca lasso-ul si bolas-ul, sau dirijeaza vitele in tarc.
In Argentina s-a dezvoltat un adevarat folclor in jurul cutitului, care este vazut drept un atribut macho prin excelenta. Oamenii de aici cred ca cutitul este insasi gardianul libertatii unui barbat, precum si singurul obiect pe care acesta trebuie sa-l care asupra sa. O anecdota gaucho spune chiar ca un barbat trebuie sa poarte doar cutit, si a se feresca ca de necuratul de o lingura sau o furculita. Pentru ca o lingura aduce dupa ea o furculita, o fata de masa, apoi o masa, un pat, un dulap, o camera si in final o casa si un gard. Si atunci vajnicul calaret liber se vede prins in capcana sedentarismului si a comoditatiii devenind un sclav, un om de la oras… In afara de facon si lassou, o alta arma necesara unui gaucho este originalul bolas sau boleadoras. O franghie care are legate la extremitati doua sau trei greutati in forma de bile grele. Cu ajutorul bolas-ului, gauchos prind strutii nandu, vaci rebele sau pe hotii de vite. “Cand un gaucho nu calareste, se afla la pulperia (salon local) unde bea ceai de yerba mate, joaca jocuri de noroc, pariaza la lupte de caini sau cocosi, sau se bate cu cineva” spune o zicala argentiniana.
Pe gauchos ii regasim jucand un rol deosebit de important in cultura si exacerbarea nationalismului militant in state precum Argentina si Uruguay. Poemul epic Martin Fierro, scris de Jose Fernandez portretizeaza in gaucho un simbol impotriva coruptiei, un pastrator al traditiilor argentiniene in lupta contra tendintelor imorale si consumeriste venite din America sau Europa. Imaginea contrastanta a gaucho-ului argentinian aflat in antiteza cu sclavii de culoare de pe plantatiile din Brazilia a devenit un adevarat ”icon” made in America del Sud. Asa a ajuns gaucho unul dintre cele mai izbitoare simboluri ale Americii Latine. Este o imagine din trecut, reprezentand spiritul liber care a scapat de robia controlului colonial sau a urbanizarii fortate de mersul Istoriei. Este exemplul viu al omului vertical care traieste impacat cu sine in pampas, intovarasit doar de calul, cutitul si lasso-ul sau.
CITESTE SI: